CAPITOLUL 1 – Intelepciunea adevarata; indemn spre dreptate, fara care nu este intelepciune.
1. Iubiţi dreptatea, judecători ai pământului; cugetaţi drept despre Domnul şi căutaţi-L cu inimă smerită, 2. Căci El Se lasă găsit celor care nu-L ispitesc şi Se arată celor care au credinţă în El. 3. Într-adevăr, cugetele viclene depărtează de Dumnezeu, şi puterea Lui, când Îl ispiteşti, mustră pe cei fără de minte. 4. Înţelepciunea nu pătrunde în sufletul viclean şi nu sălăşluieşte în trupul supus păcatului. 5. Duhul cel Sfânt, povăţuitorul oamenilor, fuge de vicleşug, Se depărtează de minţile fără de pricepere şi Se dă în lături când se apropie fărădelegea; 6. Înţelepciunea este duh iubitor de oameni şi nu lasă nepedepsit pe cel care huleşte prin vorbele sale, căci Dumnezeu este martor gândurilor...
CAPITOLUL 2 – Petrecerea necredinciosilor care nu au nadejde in viata vesnica. Prigonirea celui drept si urmarile raului.
1. Cei care cugetă nedrept şi-au zis în sine: “Viaţa noastră este scurtă şi tristă şi omul nu poate scăpa de moarte, nici nu cunoaşte cine l-ar izbăvi de şeol. 2. Din întâmplare am ajuns să fim cum suntem şi după viaţa aceasta vom fi ca şi cum n-am fi fost niciodată; căci fum este suflarea din nările noastre şi cugetarea o scânteie care se aprinde din mişcarea inimii noastre. 3. Când se va stinge, trupul nostru se va face cenuşă şi duhul se va risipi ca aerul cel uşor. 4. Numele nostru se va uita cu vremea şi nimeni nu-şi va aduce aminte de lucrurile noastre şi viaţa noastră va trece ca urma norului şi se va risipi ca negura, pe care o alungă razele soarelui şi căldura lui o îngreuiază. 5. Ca umbra de trecătoare...
CAPITOLUL 3 – Fericirea dreptilor si pedepsirea pacatosilor.
1. Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele. 2. În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare nenorocire. 3. Şi plecarea lor dintre noi, un prăpăd, dar ei sunt în pace. 4. Chiar dacă, în faţa oamenilor, ei au îndurat suferinţe, nădejdea lor este plină de nemurire. 5. Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de El. 6. Ca pe aur în topitoare, aşa i-a lămurit, şi ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a primit. 7. Străluci-vor în ziua răsplătirii şi ca nişte scântei care se lasă pe mirişte, aşa vor fi. 8. Judeca-vor neamurile şi stăpâni vor fi peste...
CAPITOLUL 4 – Ce trebuie crezut despre moartea cea timpurie a dreptilor si despre soarta pacatosilor.
1. Mai bine este să nu ai copii, dar să ai bunătate, căci pomenirea bunătăţii este nemuritoare; şi Dumnezeu o ştie şi oamenii o cunosc. 2. Când este de faţă, o urmezi şi când s-a dus, îţi pare rău după ea. Bunătatea poartă veşnică cunună, veşnic biruitoare, ieşind fără pată din lupte câştigate. 3. Mulţimea pruncilor la cei nelegiuiţi nu este de nici un folos; din mlădiţele lor spurcate nu se va înfige rădăcină în adânc şi nu vor avea temei nezdruncinat. 4. Chiar dacă se vor îmbrăca vremelnic întru ramuri, fiind fără temeinicie, se vor zgudui de vânt şi se vor dezrădăcina de puterea vijeliei. 5. Ramurile lor vor fi frânte mai înainte de vârsta deplină, rodul lor va fi netrebnic, crud la mâncare şi de nimic...
CAPITOLUL 5 – Cainta cea prea tarzie a pacatosilor; fericirea dreptilor si pedepsirea necredinciosilor.
l. Atunci cel drept va sta cu multă îndrăzneală înaintea celor care l-au prigonit şi au dispreţuit ostenelile sale. 2. Iar ei, văzându-l, se vor tulbura cu cumplită frică şi se vor minuna de minunea mântuirii dreptului. 3. Ei vor zice, căindu-se în inima lor şi gemând întru strâmtorarea duhului lor: “Acesta este pe care-l aveam altădată de batjocură şi ţinta ocărilor noastre. 4. Nebunii de noi! Am socotit viaţa lui o nebunie şi moartea lui o ticăloşie. 5. Şi iată cum a fost socotit între fiii lui Dumnezeu şi partea lui între sfinţi! 6. Aşadar noi am rătăcit de la calea adevărului şi lumina dreptăţii n-a strălucit pentru noi şi nouă soarele nu ne-a răsărit. 7. Ne-am săturat de cărările fărădelegii şi ale...
CAPITOLUL 6 – Indemn catre conducatorii lumii sa caute si sa urmeze intelepciunea si dreptatea.
l. Ascultaţi deci, regilor, şi înţelegeţi, luaţi învăţătură, voi, care judecaţi marginile pământului. 2. Băgaţi în urechi, voi cei ce stăpâniţi peste mulţimi şi care vă mândriţi cu mulţimea popoarelor voastre”. 3. Pricepeţi că stăpânirea vi s-a dat de la Domnul şi puterea de la Cel Preaînalt, Care va cerceta faptele voastre şi va pune la încercare gândurile voastre. 4. Fiindcă, deşi dregători ai împărăţiei Lui, n-aţi judecat drept, nici legea n-aţi păzit-o, nici n-aţi umblat după sfatul lui Dumnezeu. 5. Groaznic şi fără de veste El va sta asupra voastră, căci pentru cei mari judecata va fi cumplită. 6. Celor mici, Domnul le va arăta iertare şi milă, însă cei puternici vor fi pedepsiţi cu...
